Am putea spune ca rosul a fost inventat pentru a fierbe imaginatia artistilor din toate timpurile. Daca ar fi sa fac un scurt istoric al acestei culori nu as sti de unde sa incep iar de terminat nici atat… nu exista final pentru rosu. Imi vin in minte acum doar cativa artisti patimasi care s-au identificat cu rosu.Ar fi Mozart care isi pipera tinutele cu pene rosii si isi comanda pantofii din piele in combinatie cu brocart rosu, sau…isi pastra esentele tari de parfum in sticlute ermetice rosii crezand ca nuanta sticlei pastreaza timp indelungat prospetimea continutului.
Apoi ar fi George Sand, care in tinutele ei masculine “arunca” ca din intamplare o esarfa sau un cordon rosu pentru a le aminti celor din jur ca este femeie, dar asta numai atunci cand avea chef, pentru ca in general purta haine cenusii. Totusi parul ei vopsit in rosu-aramiu declara multe despre temperamentul ei…
Pentru Rubens, rosul reprezenta seva vietii, viscerele, iubirea fara sfarsit, sangele emotiei, patima oarba, inaltul, daruirea, dezmatul, placerea, triumful si renuntarea, TOT.
Cam acelasi lucru insemna galbenul pentru Van Gogh, poate cu un plus de diperare-inocenta-veselie-gelozie.
Rosul este motorul cu abur care despica in doua atmosfera aglomerata din mintile creatoare, creeaza incendii in imaginatie, arde ideile pentru a iesi “scrumul” la suprafata. Este tot timpul abordat, chemat, uneori face ravagii sublime. Dar nu este intotdeuna chemat. Uneori ne este teama de rosu, il omitem benevol, probabil pentru ca atunci cand il lasam sa vina , ne transpune intr-o emisfera a emotiei navalnice, retina noastra tremura la vederea lui, visele si iubirile ies la iveala, sangele circula prea repede si… nu avem stare pentru toate chestiile astea.
Cateodata am impresia ca rosul invadeaza o lucrare, oricare ar fi ea, o pictura, o fotografie, dar daca privesc mai atent, unele accente de rosu o echilibreaza, o incalzeste, uneste compozitia si te conduce catre mesaj, centrul de interes devine viu si te capteaza.
Oare daca ai in fata cafeaua aromata “de dimineata”, te trezeste ceasca rosie sau cafeaua? S-or fi gandit la asta firmele producatoare de cafea? Mojoritatea folosesc cesti rosii in promovare. Asta era o paranteza ( plec putin sa-mi prepar una, revin…)
Aducand in discutie moda, vedem ca acest sezon combina multe stiluri si directii, conform teoriei mixologice, simplitatea-minimalismul cu structuri etnice aproape burlesti-nebunesti provenite din India ,Norvegia, Turcia, Japonia, de data asta lasand sa se odihneasca Rusia care a ocupat cateva sezoane la rand. Dintre toate curentele artistice, Barocul este pe primul loc in acest sezon, opulenta si simbolistica lui au fost determinante pentru casele Balmain, Alexander Mcqueen, Prada, Louboutin, Westwood si Marquesa.
Iar culoarea cea mai vie, pentru ca altele nu prea sunt, esterosul. Printre toate nuantele neutre, de griuri colorate, cognac si marouri, bejuri si teracota, apare si pigmentul de foc. Casa Valentino s-a declarat fericita si si-a preparat elixirul rosu pentru fabricarea tesaturilor.
Unele dintre cele mai interesante lucrari le-am descoperit la designerii vestimentari in HARTIE, care au construit adevarate sculpturi din hartie reprezentand haine si accesorii foarte speciale, talentul lor se vede in tiparele perfect calculate si in modelarea deosebita a formelor,iar tusele rosii dau un aer pictural creatiilor. Vivianne Westood le-a dat mana libera artistilor pentru o colectie-mesaj a acestei toamne.
In acesta mare ecuatie rosie intra si casa de moda spaniola Bibian Blue care prin stilul ei teatral-amour ne seduce cu tinutele “in flacari”. Ne obliga sa facem transfuzii cu energie pigmentata si ne intreaba cum stam cu pulsul iubirii.
